joi, februarie 28, 2008

LUNA MARTIE-ZIUA MAMEI.MARTISORULUI




Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor.
Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de “Miorita” si pe cel al “Babei Dochia”, ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul.
Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie.1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul “martisor” are origini latine si este numele popular al lunii martie.Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.
La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare.
Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca.
La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.
Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. In unele parti ale tarii, martisorul este purtat la incheietura mainii, toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini.
Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos.
In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.

sâmbătă, octombrie 06, 2007

IASUL-UNUL DIN CELE 7 MINUNI ALE ROMANIEI









  1. PALATUL CULTURII


  2. MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI


  3. BISERICA TREI IERARHI


  4. PARCUL COPOU - TEIUL LUI EMINESCU


  5. GRADINA BOTANICA


  6. BOJDEUCA ION CREANGA


  7. UNIVERSITATEA AL.I.CUZA

miercuri, iunie 06, 2007

JURNALUL LUI TITU MAIORESCU-pagina de jurnal de lectura

Jurnalul lui Titu Maioresc este o aparitie fara precedent si in felul sa pot spune ca unic in literatura romana,atat in ce priveste natura cat si valoarea insemnarilor,care abia implinise 15 ani cand a inceput sa-si faca insemnarile.
Adolescentul,incepandu-si jurnalul,a tinut sa treaca in revista toate piesele pe care le-a vazut incepand cu anul 1847,adica de la varsta de 7 ani, facand si mici mentiuni despre interpretare.
Adevaratul imbold al jurnalului sau a fost, dupa cum o dovedeste tonul dominant al insemnarilor sale,propria lui pornire si framantare launtrica ,nevoia de a se marturisi si de a-si fixa punctele de reper pentru cunoasterea de sine si pentru mersul si organizarea vietii sale.
Maiorescu nu ezita sa se critice si pe sine insusi cu aceeasi sinceritate marturisandu-si greselile care scad demnitatea omeneasca. Nu-i fara talc urmatoarea insemnare din 31 decembrie1857:"O urmare a seriozitatii mele stiintifice a fost si recunoasterea din partea profesorilor, care m-au facut intaiul in toata scoala(...)In schimb o greseala, care poate sa se fi nascut din dorinta mea de a parea erudit,e obiceiul meu s-o spun scurt:de a minti.Ce-i drept o fac in lucruri neinsemnate,inofensive dar lucrul acesta este ,totusi,si cu atat mai mult,nedemn,meschin."
Un imbold deosebit al nevoii sale de a se marturisi in jurnal si in scrisori il formeaza si desele indoieli trezite de ganduri si oameni.Problematica religioasa devine la dansul indoiala acuta si zbucim cumplit.Dar indoieli si zbuciume nu mai putin intense ii provoaca si infidelitatea prietenilor,cand constata ca un amic,pe care il ocrotise mereu s-a ratacit fata de el.In schimb entuziasm si desi tot imbold de comunicare va resimti cand va gasi punte de legatura si intelegere intima cu prietenii.
Cititorul atent nu poate sa nu retina ca tanarul Maiorescu,in mijlocul celor mai aprige framantari,care nu o data il duc la accente de disperare si chiar si la gandul sinuciderii,in realitate ajunge treptat la o puternica constiinta de sine,cu sentimentul valorii proprii.
Din insemnarile lui Titu Maiorescu si din corespondenta sa rezulta cu claritate ca formatia sa sufleteasca ,maturizarea sa spirituala se datoreaza indeosebi studiului filozofiei.

joi, aprilie 26, 2007






SAMBATA.21APRILIE2007 Targul de catre LIBREX2007

Impreuna cu inca doua colege ale mele pornim grabite spre Targul de carte LIBREX 2007,entuziamata si curioasa in acelasi timp deoarece ma asteptam sa fie foarte plictisitor din spusele unui coleg.Dar exista o vorba pana nu vezi cu ochii tai sa nu crezi.Zis si facut.Odata ajunsa acolo aveam sa cred ca spusese colegul meu erau adevarate.Fara sa mai astept intru grabita in Palatul culturii,gazda Targului de Carte Librex2007,o multime de oameni ascultau si priveau decernarea premiilor Librex.Ma inghesui si eu prin multime si ascult acordarea premiilor prezentate de Ioan Holban.Prima diploma a fost acordata pentru fidelitate,cea de a doua pentru activitatea de difuzare a cartii cu rezultate de performanta,iar cea de a treia diploma Premiile Librex.Decernarea premiilor a inceput printr-un citat"Catea este un loc in care viata este mai densa".Premiile au fost urmatoarele:
-Premiul multimedia obtinut de Universitatea Nationala de Aparare CarolI Bucuresti.

Album Sibiu


joi, februarie 22, 2007

REALITATEA CARTII-REALITATAE FILMULUI



Am ales acest personaj deoareca m-a impresionat modul lui de viata,modul in care actioneaza atunci cand are probleme.
Ioan Slavici este autorul nuvelei psihologice MOARA CU NOROC a fost unul dintre marii clasici,precursor al lui Liviu Rebreanu-in evocarea satului transilvanean-si intemeietorul nuvelei realiste-psihologice in literatura romana.
Fiu al unui pamant incarcat de istorie,de traditii si de legende,Slavici infatiseaza nuvelele sale lumea satului transilvanean de la jumatatea secolului al-XIX-lea,antrenata in lupta pentru inavutire.
Contemporan cu lumea"Amintirilor din copilarie"ale lui Creanga,universul rural evocat de Slavici este lipsit de aureola mitica a Humulestiului,dar infatiseaza monumental un stil de viata specific,in care norma morala actioneaza cu putere de lege.
Meritul autorului este acela de a fi infatisat aceata lume in momentele cotidiene,dar si in cele rituale,trasand cu mana singura psihologia colectivitatii.
Comparat cu Shakespeare,Tolstoi si Dostoievski,Slavici este primul scriitorcare creaza un personaj nelinear,complicat mereu sufleteste,traind stari conflictuale puternice care evolueaza,intr-o deschidere in evantai,spre momentul culminant.In nuvela sa apar iubiri si dusmanii care mocnesc,miscari sufletesti piezise,complicate,nelinisti,patimi puternice-totul fiind pus sub semnul de neclintit al destinului.
Ghita este personajul principal al nuvelei si unul dintre cele mai reprezentative personaje din literatura romana impunandu-se prin complexitate,dar putere de individualizare,ilustrand consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului,setea de inavutie.Cheia realitatii sta in cuvintele batranei de la inceputul si sfarsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate in viata de orice om cinstit si drept.Oricine se abate de la acest adevar fundamental,se auto-distruge prin trairi zguduitoare,ce duc cu siguranta spre un sfarsit tragic.
Viata exterioara a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara,de zbuciumul din mintea si sufletul sau.Slavici dirijeaza destinul eroului prin mijloace psihologice profunde,sondand reactii,ganduri,trairi,in cele mai adanci zone ale constiintei personajului,mai ales prin monologuri interioare.
Patima pentru bani il dezumanizeaza si cade prada propriului sau destin caruia nu i se poate opune,prabusindu-se incet,dar sigur-de la om cinstit si harnic la statutul de complice in afaceri necurate si crima,pana la a deveni ucigas.
In opinia mea pentru a intelege mai bine o opera trebuie in primul rand sa citesti cartea,dar aceasta nu te impiedica sa nu vizionezi si filmul.Dar prima data trebuie sa vizionezi filmul deoarece acesta iti starneste curozitatea de a citi cartea.